Un val de atentate, de violență extremă, s-a abătut asupra unui număr de țări, din Europa, din nordul Africii și din Orientul Mijlociu. Sunt atacuri lașe, care au vizat în primul rând civilii, fie că este vorba despre turiști, în Tunisia, de credincioși, în moscheea din Kuwait, fie despre uzina din Franța. Recrudescența atacurilor teroriste este o amenințare pentru pacea și stabilitatea unor națiuni, care au și așa probleme interne grave, de natură economică și socială.

Terorismul, ca instrument al luptei politice sau sociale, este inacceptabil, și nu poate fi justificat. Sunt multe frustrări în lume, și în țările bogate din Nord, și în țările sărace, din Sud. Dar nu omorând oameni la întâmplare se rezolvă problemele. Pe de altă parte, radicalizarea unei părți a celor nemulțumiți nu poate fi combătută doar cu instrumente militare. După 14 ani de război global împotriva terorismului suntem pe cale să constatăm că un rău și mai mare e pe cale se afirme. Poate că o parte din banii destinați operațiunilor militare erau mai bine folosiți pentru a reduce nemulțumirile sociale, pentru educație, sănătate, crearea locurilor de muncă în mediile de unde se recrutează teroriști.

Răspunsul comunității internaționale trebuie să fie ferm. Dar nu unidimensional. Trebuie să înțelegem mai bine ce se întâmplă, și să acționăm în consecință.

Un gând pios pentru victimele atentatelor de azi. Au fost jertfite pe altarul unei cauze care nu poate fi susținută în niciun fel. Este responsabilitatea noastră să facem astfel încât să nu se mai repete astfel de acte violente.