Pe 28 martie 1915, la Ateneul Român a avut loc prima audiție a „Simfoniei a II-a” de George Enescu, dirijată de compozitor. „Simfonia a II-a” este una dintre lucrările de deplină afirmare a concepției componistice enesciene, într-o perioadă în care realizează sinteza dintre național și universal. Se pare că lucrarea a fost interpretată doar o singură dată în apropierea momentului încheierii sale, în 1916, la București, cu Filarmonica, numită pe atunci Orchestra Instrucțiunii Publice, sub conducerea compozitorului. „Simfonia a II-a” a fost multă vreme absentă din repertoriul de concert, partitura urmând aventura ce a însoțit trimiterea valorilor de patrimoniu românesc la Moscova, în timpul Războiului.