Ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, a participat vineri, 3 aprilie 2015, la ședința solemnă a Academiei Române, prilejuită de aniversarea a 149 de ani de la înființare.
Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi de marcă din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii. În prezent, Academia Română îndeplineşte trei roluri majore: este for de consacrare, este un pilon important al cercetării din România şi este un participant activ în viaţa societăţii. În prezent, Academia are 77 membri titulari, 80 membri corespondenţi (total 157), 86 membri de onoare din străinătate şi 31 membri de onoare din ţară (total 117).Bottom of Form
Adunarea Generală din 3 aprilie a fost urmată de vernisajul expoziţiei „Regina Elisabeta, Regina Maria, Ana Brâncoveanu de Noailles şi Elena Văcărescu – Primele femei primite în Academia Română”, în sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române. Expoziţia a fost prezentată de academicianul Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei Române.
Cu prilejul acestui eveniment, Ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu a vorbit, în discursul său, despre rolul Academiei în societatea românească și despre perspectiva jubileului care va fi sărbătorit la anul – 150 de ani de viață academică neîntreruptă în România: „Întemeierea Academiei Române, consolidarea României moderne și realizarea Marii Uniri sunt strâns legate. În marea lor înțelepciune, întemeietorii și primii membri ai forului suprem al culturii române au pus bazele viitoarei unități naționale, furnizând culturii noastre, într-un răstimp relativ scurt, dar intens, primele dicționare, gramatici și cărți de istorii, primele ediții de texte și întâiul panteon spiritual.
Academia Română a fost gândită, de asemenea, încă din prima zi, ca un for cultural al tuturor românilor, care s-au întâlnit în plenul unei societăți dedicate culturii naționale. Academia Română a știut, apoi, nu numai să contureze acest proiect al unității culturale, ci și să îl răspândească printre români, să-l facă să devină proiectul fundamental al întregii națiuni. Acesta este, de altfel, și elementul de continuitate între epoca de dinaintea Marii Uniri și cea de după, până astăzi: Academia Română este o instituție culturală aflată întru totul în serviciul culturii naționale, al binelui public.
Ne aflăm la un an distanță de aniversarea unui secol și jumătate de activitate academică neîntreruptă și la trei ani de celebrarea unui secol de la Marea Unire. România are nevoie de un nou proiect, pentru următorul secol. Iar Academia Română este unul dintre pilonii pe care se va sprijini acest proiect.
Vă propun să ne gândim împreună, de pe acum, la câteva idei. Intenționez să lansez inițiativa restaurării și punerii în circuitul public de vizitare a tuturor caselor artizanilor Marii Uniri, în paralel cu elaborarea unui dicționar istoric al acestor personalități din toate teritoriile românești. Unii dintre aceștia au fost membrii Academiei Române, deci mi se pare firesc ca aceasta să fie partener în tot ceea ce presupune celebrarea memoriei corifeilor de la 1 Decembrie.
De asemenea, mă gândesc dacă nu cumva Muzeul Unirii de la Alba-Iulia n-ar trebui transformat într-un Centru Național de Istorie a Unității Naționale, care să aibă, simultan, și o funcție educațional-formativă, găzduind un colectiv permanent de cercetare și editare de carte cu tematica Marii Uniri. Institutele de istorie, de științe filologice și de științe juridice ale Academiei Române pot aduce o contribuție fundamentală la constituirea acestui Centru Național de Istorie și m-aș bucura dacă Academia ar răspunde pozitiv la invitația noastră de a fi partener al Ministerului Culturii, al Guvernului României, în proiectul de aniversare a unui secol de la Marea Unire. ”
Totodată, Ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, a reînnoit invitația adresată membrilor Academiei Române de a se alătura eforturilor Ministerului Culturii pentru a susține o dezbatere națională asupra Strategiei culturale, care, în opinia sa, trebuie elaborată și adoptată, pentru a pune capăt marginalizării culturii și politizării excesive a administrării ei.
