E greu să scapi de delirul consumerist al „Black Friday”, cu atât mai mult cu cât „specificul național” a făcut din el o zi cu adevărat neagră – de umor negru! – pentru cei mai mulți dintre cumpărători. Ei bine, dacă am auzit eu bine, printre multele reclame ce ne agresează pe unde ne prind, s-a strecurat și știrea că jumătate din vânzările făcute cu acest „prilej” sunt în București. Abia asta spune ceva despre România, și arată adevărata stare a societății românești. Pe care o negăm vehement, într-un soi de „rasism social”, îndreptat împotriva săracilor.
Am găsit niște date dintr-un studiu SATI:
– 68% din populația cu vârste între 14 și 64 de ani de la nivel național utilizează internetul. Acest procent se traduce în 10,3 milioane oameni. Două treimi dintre aceștia sunt de la orașe, iar o treime, din mediul rural.
– Potrivit studiului, 59% din populația între 14 și 64 de ani din zona rurală – în jur de 3,7 milioane de persoane – folosește Internetul.
– În mediul rural, gradul de penetrare a internetului este de 60% și este depășit doar de gradul de penetrare a electricității. În schimb, nu la fel de bine stau la alimentare cu apă curentă sau canalizare (45%), baie în interiorul locuinței (36%), rețeaua de gaze (10%).
– Cei din mediul rural petrec zilnic, în medie, 295 de minute pe internet, în timp ce la orașe oamenii stau în jur de 261 de minute. În schimb, sătenii stau la TV în jur de 194 de minute, în timp ce orășenii, 189 de minute.
– În mediul rural, penetrarea internetului se apropie de 60%, nivelul dezvoltării utilizării și profilul utilizatorilor fiind similare celor din mediul urban din anii 2007-2008. Profilul este dominat de persoanele tinere, din ruralul peste 4.000 locuitori.
Bine, veți zice, și ce demonstrează asta? Păi, cum de Black Friday majoritatea cumpărăturilor se fac pe Internet, dacă scoatem din ecuație Bucureștiul, vedem cât de mari sunt diferențele de dezvoltare și de venituri la nivel național. Restului țării, adică 90% din populație, îi revin doar 50% din cumpărături. Cum însă din cele 50% de procente rămase cele mai multe cumpărături vor fi făcute de cei care trăiesc în marile orașe, gen Cluj, Timișoara, Iași, Craiova, Brașov, etc, lucrurile stau și mai prost.
De fapt, cu toată extinderea Internetului în mediul rural, ea nu înseamnă decât că televiziunea prin cablu se extinde agresiv și în mediul rural. Fără să aducă oportunități de dezvoltare, locuri de muncă, venituri. Mediul rural, cu excepțiile de rigoare, este rupt de mediul urban, de economie, de societate. Faptul că sătenii au Internet nu alungă sărăcia, nu-i face pe copii să nu mai sufere de foame, să meargă la școală, să aibă șansa unei vieți mai bune. Este o nouă formă fără fond.
Atâta vreme cât negăm vehement că avem o problemă cu sărăcia și cu inegalitățile abisale de dezvoltare în teritoriu, nu vom face nimic. Când citim în eboșa de program de guvernare a noului Guvern, care vine în rate în Parlament, despre „Descurajarea culturii dependenței de ajutoarele sociale și încurajarea unei culturi a muncii și a responsabilității individuale și sociale”, dar nu găsim niciun cuvânt despre sărăcie și despre combaterea ei activă, nu avem la ce ne aștepta. Revirimentul timid al dimensiunii re-distributive a statului a murit scurt. Și odată cu el și speranța unei schimbări în societatea tot mai polarizată a României. Altminteri tehnocrația salvează România!