Salvarea și restaurarea casei în care a trăit cel mai important artist de revistă din România şi transformarea acesteia în Casa memorială „Constantin Tănase“

„Casele memoriale sunt templele unui popor“.

Ana Blandiana, în Oraşe de silabe

 

La câţiva paşi de parcul Cişmigiu, pe o stradă coborând în pantă, cu imobile ce amintesc de atmosfera şi arhitectura perioadei interbelice a oraşului Bucureşti, se află o casă veche, care emană un anume farmec şi eleganţă, specifice caselor vechi, construite la sfârşitul secolului 19. Imobilul pare părăsit, aşa cum sunt multe case vechi, lăsate in paragină în Bucureşti.

Strada de care vă vorbesc se numeşte Puţul cu Plopi şi în casa veche de la nr. 10, acum părăsită, a locuit timp de 23 de ani Constantin Tănase, unul din cei mai valoroşi şi talentaţi artişti ai României. Actor de vodevil, celebru cupletist și o figură cheie în teatrul de revistă românesc, Constantin Tănase face parte din galeria celor mai importanţi artişti români din prima jumătate a secolului 20. În semn de cinstire pentru memoria sa, cel mai important teatru contemporan de revistă din România poartă astăzi numele lui Constantin Tănase.

Fotografia casei de pe Str. Puţul cu Plopi nr. 10 şi informaţiile postate pe internet, cu iz de anunţ imobiliar, ne oferă detalii legate de imobilul construit  înainte de 1900 şi care păstrează încă elemente clasice ale arhitecturii din vremea respectivă. Clădirea,  cu  amprentă la sol de 90 mp şi un petic de grădină în faţă, are  4 camere locuibile si un demisol generos, fiind construită pe un teren de 300 mp. Lipit de casă se află un garaj de 17 mp, iar in spatele casei sunt fostele locuinţe ale servitorilor. Detaliile nu sunt deloc întâmplătoare şi au rolul de a informa un potenţial cumpărător. Informaţia nu este un fake news: casa din Bucureşti în care a locuit marele actor Constantin Tănase este scoasă la vânzare pentru suma de 410.000 euro!

Agentul imobiliar care se ocupă de vânzarea casei este de părere că nu se va găsi prea curând un cumpărător. Acest amănunt  ne pune pe gânduri. Anunţul are deja 5 ani şi de la un an la altul timpul îşi pune amprenta pe starea clădirii. Proprietarul actual a moştenit clădirea, însă pentru a fi transformată într-o locuinţă modernă aceasta trebuie renovată.

Cu puţină imaginaţie ni-l închipuim pe Constantin Tănase în fiecare dimineaţă, deschizând poarta şi coborând pe strada Puţul cu Plopi. Este aidoma personajului său unic, îmbrăcat cu un costum elegant, clasic, cu pătrățele, crizantemă la butonieră și bastonaș. Şi neapărat cu pălărie, fie vară, fie iarnă. El traversează cu pas uşor Bulevardul Ştirbei Vodă, atent la trăsuri şi automobile, şi parcurge prin parc, pe aleile umbroase ale Cişmigiului, cele câteva sute de metri până la Teatrul Cărăbuş, aflat pe Calea Victoriei. Asta se întâmpla când în Bucureşti era pace şi bucureştenii se înghesuiau să vadă spectacolele de la Cărăbuş.

Bombardamentele din timpul războiului, care au distrus Teatrul Naţional de lângă Palatul Telefoanelor, nu au ocolit nici Teatrul Cărăbuş, care nu mai putea găzdui spectacole de revistă, fiind afectat de bombardamente. La începutul anului 1945, a fost ultima stagiune a Companiei Cărăbuş. Spectacolele s-au ţinut în Circul Paladium, transformat de Tănase în sală de spectacol.

Teatrul Cărăbuş nu mai este, dar casa lui Constantin Tănase există încă. Şi este o adevărată comoară al cărei preţ este puţin mai mare decât al unui penthouse. Casa lui Constantin Tănase are un potenţial uriaş, nu neapărat datorită stilului arhitectural,  ci mai ales prin semnificaţia sa culturală. Fiecare casă are o poveste a ei, iar povestea casei lui Tănase poate fi readusă la viaţă. Este fereastra spre sufletul unui mare artist – cel mai important comedian român din prima jumătate a secolului 20. Iată de ce îndemn la salvarea și restaurarea casei în care a trăit cel mai important artist de revistă din România  şi transformarea acesteia în Casa memorială „Constantin Tănase“, care să fie în același timp Muzeu al Teatrului de Revistă, gen iubit de români, și care a dat identitate orașului și vieții sale culturale. Sunt convins că, prin efortul comun al Ministerului Culturii și al Primăriei Generale, Bucureștii pot avea un nou obiectiv cultural, care ar genera, în același timp, o schimbare în bine a unui cartier care păstrează mult din atmosfera interbelică.

Declarație politică pe care am susținut-o în Parlamentul României miercuri, 13 martie 2019.