Revin asupra unui subiect sensibil, legat de protecția patrimoniului, subiect care este prea puțin tratat, și atunci când se întâmplă asta, lucrurile sunt făcute cu superficialitate, și cu un soi de resemnare păguboasă.
Bucureștii dețin locul întâi pe podiumul rușinos al nepăsării față de soarta unor clădiri care ar face mândria oricărui oraș european. Din nefericire, nu doar în București se înregistrează pierderi de clădiri valoroase de patrimoniu. Am să mă opresc puțin asupra altor trei cazuri, care în ultimele zile au fost semnalate de arhitecți și de istorici: vila Dalas din Constanța, vechea Căpitănie a portului Călărași și Băile Imperiale din Herculane, clădiri de patrimoniu aflate în pericol de dispariție.
Vila Dalas din Constanța este una dintre clădirile emblematice ale Constanței. Proiectată de Anghel Saligny în anul 1900, clădirea, lăsată în paragină de mai mulți ani, este acum la un pas de a fi distrusă complet după ce Primăria a eliberat avizul de demolare. Clădirea a fost construită în perioada interbelică pentru un comerciant grec al cărui nume, Dalas, este atribuit vilei proiectată în stil neoromânesc. Avizul pentru demolarea clădirii a fost dat chiar în ziua în care se desfășura o conferință în care arhitecții căutau soluții pentru reabilitarea acestui monument arhitectural. Pe internet a fost lansată o petiție prin care cetățenii din Constanța cer anularea avizului de demolare și clasarea imobilului ca monument istoric!
Al doilea caz este cel al Căpităniei Portului Călărași, semnalat de istoricul Constantin Tudor. Construcția Căpităniei Portului Călărași a fost făcută după planurile aceluiași ing. Saligny, care a adaptat planurile folosite pentru ridicarea Complexului portuar din insula Ramadan de la Giurgiu, lucrări care fuseseră finalizate în anul 1905. În această clădire a funcționat timp de 2 ani, în calitate de Căpitan de port, celebrul scriitor Jean Bart, autorul romanului Europolis. Azi, această clădire reprezentativă pentru orașul dunărean, realizată din fonduri publice, a fost privatizată pe căi neclare și lăsată de noul proprietar să se degradeze.
În fine, ultimul caz este cel asupra căruia arhitecții de la Herculane Project au tras un semnal de alarmă: s-a prăbușit acoperișul Băilor Imperiale Neptun, cea mai valoroasă construcție de la Băile Herculane. Ansamblul Băilor Neptun este format din trei construcţii ce datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: clădirea Băilor propriu-zisă, cu funcţia medicală de bază şi două anexe ce înglobează spaţiile tehnice aferente băii. Ansamblul urban, la definirea căruia contribuie Baia Neptun, clădire cu statut de monument istoric clasă A, este inclus în categoria monumentelor de importanţă naţională. Presa a titrat: ”Alarmă! Băile Imperiale ”Neptun” se prăbușesc!”, ”Revoltător: S-a prăbușit tavanul celei mai valoroase construcţii din Băile Herculane!”. Tinerii arhitecţi care formează echipa Herculane Project, care vor să demareze lucrări de conservare la clădire, s-au izbit de refuzul proprietarului care nu își dă acordul, deși o parte importantă din acoperişul clădiriii s-a prăbușit, la fel și structura şarpantei de la o intrare secundară şi zidul structural de sprijin, din spate. Primăria locală nu a obţinut dreptul de a interveni la clădire, fiind blocată de un aviz pe care ar trebui să-l primească de la Ministerul Culturii, acord care întârzie în mod inexplicabil.
Și, pentru că facem o treabă atât de bună în țară când vine vorba despre protejarea monumentelor istorice, pe 4 mai Ministerul Culturii ne anunță că ”România facilitează crearea unui mecanism european de expertiză pentru consolidarea protejării patrimoniului cultural”.
Patrimoniul construit este reglementat şi protejat de mai multe legi şi regulamente, care de prea multe ori sunt ignorate sau încălcate. Dispariția acestor clădiri reprezentative ne lasă mai săraci. Clădirile vechi au o valoare simbolică, dată în primul rând de calitatea arhitecturii, dar și de semnificația lor istorică. Ele, clădirile, reprezintă istoria noastră, sunt martore ale timpului. Să facem astfel încât să le păstrăm pentru noi și pentru generațiile viitoare.
Declarație politică pe care am susținut-o în Parlamentul României miercuri, 8 mai 2019.