Săptămâna trecută, Capitala României a aniversat 555 de ani de la prima atestare documentară în calitate de cetate domnească, așadar, cu funcție politică în sistemul central al Țării Românești.
Dar, după cum arată toți istoricii Capitalei, de la Nicolae Iorga la Constantin C. Giurescu, istoria Capitalei este mult mai veche, ba chiar și statutul de cetate (fortificație menită să apere o parte din teritoriul Țării Românești) este mult mai vechi decât această atestare documentară pe care am aniversat-o recent. Locul propice pentru apărare – căci, în trecut, zona dintre Colentina și Dâmbovița era străbătută de zeci de canale, între care se aflau insulițe, alcătuind o insolită lagună în mijlocul câmpiei –, fertilitatea solului – optim pentru cultivarea viței de vie și a legumelor – și apropierea de Dunăre, de Marea Neagră și de trecătorile Carpaților au favorizat dezvoltarea „cetății de pe Dâmbovița”.
Din păcate, aproape nimic nu mai amintește astăzi de această istorie îndelungată, care consemnează locuirea în acest areal încă din timpul daco-romanilor. Vizitatorul străin trebuie să știe bine românește, ca să citească unde se află vestigiile din perioada daco-romană din jurul Bucureștilor, ca să nu mai vorbim că, fără o mașină de teren, ele nu sunt vizitabile, deși au fost excavate și, teoretic, sunt expuse curiozității turiștilor. Săpăturile din zona Curții Vechi s-au oprit la colțișorul expus astăzi, deși istoricii știu că sub clădirile delabrate din spate se află alte ruine, mult mai importante și mai impozante. Deși multe dintre clădirile care acoperă rămășițele Curții Vechi sunt aproape ruinate și nu prezintă nici un fel de valoare arhitecturală sau istorică, o sfială bizară oprește demolarea lor pentru continuarea excavațiilor arheologice. Probabil că se dorește nu descoperirea adevăratei istorii a Bucureștilor, ci speculațiile imobiliare, foarte rentabile, din momentul în care Centrul Vechi a devenit un loc foarte frecventat de turiști și de bucureșteni. Nimănui nu-i trece prin minte că o mai bună punere în valoare a straturilor de istorie din situl de la Curtea Veche ar face zona și mai valoroasă, în primul rând turistic.
Fac un apel insistent la Ministerul Culturii și la Primăria Capitalei să găsească de urgență o soluție pentru ca Bucureștilor să le fie redată adevărata istorie. Focurile de artificii și concertele sunt frumoase, dar trec. Monumentele și vestigiile arheologice, puse corespunzător în valoare, dau substanță pretențiilor Capitalei României de a fi un oraș european de tradiție.