Mă aflu astăzi la Istanbul, unde particip în calitate de invitat și speaker la cea de-a 19-a ediție a Forumului Economic Euroasiatic organizat de Fundația „Marmara”.
Am vorbit în cadrul sesiunii intitulate „Migrația forțată, problema refugiaților, traficul de carne vie și terorism” despre necesitatea unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană, Turcia și Statele Unite, pentru mai buna gestionare a situației refugiaților din Orientul Mijlociu și combaterea terorismului. Vă invit să citiți discursul pe care l-am susținut cu acest prilej.
Migrație, terorism, democrație
Doamnelor și domnilor,
Aș vrea să încep prin a aprecia eforturile făcute de țara dumneavoastră în cazul refugiaților din fața războiului civil din Siria și să transmit întreaga mea compasiune victimelor atacurilor teroriste din ultima perioadă, de la Ankara și de la Istanbul. Turcia este o țară greu încercată, acum, de ambele fenomene, și de terorism, și de migrația forțată. Amândouă vin cu mari costuri umane, și materiale, induc tensiuni în societate, se reflectă în performanța economică, și cer răspunsuri pe măsură. Răspunsuri care nu pot fi sustenabile fără solidaritatea prietenilor și partenerilor Turciei, din zonă, din Europa și din Statele Unite. Este de apreciat acordul dintre Turcia și Uniunea Europeană în privința gestionării crizei migrației forțate, și sper că rezultatele acordului vor fi vizibile cât de curând.
Terorismul, ca fenomen, nu este o noutate în viața societăților noastre. Asta nu înseamnă că poate fi acceptat, și nici nu-l putem privi cu resemnare. Violența, ca instrument de atingere a unor obiective de natură economică, socială, politică, este ilegitimă și inacceptabilă, și trebuie respinsă și combătută viguros. Dacă toți actorii politici și statali, dacă societatea civilă, în ansamblul său, vor face un front comun, și nu vor accepta folosirea terorismului în diverse scopuri, fenomenul poate fi pus sub control, și redus ca intensitate și consecințe.
Este la fel de adevărat că terorismul a suferit o mutație, și nu este una de ignorat. Deși nu este prima oară în istorie când se folosesc astfel de mijloace, contextul actual, noile tehnologii informaționale, duc la un nivel niciodată atins migrația forțată, văzută ca o armă împotriva unor state și societăți. Niciun stat nu poate gestiona valuri migratorii de sute de mii, de milioane de oameni. Nici economic, nici social. Aceste valuri migratorii pun la încercare sistemele de protecție socială, nasc puternice tensiuni între migranți și autohtoni, generează instabilitate politică și socială.
Ar fi greșit să citim aceste probleme în termenii ciocnirii civilizațiilor sau în termenii conflictelor religioase. Statisticile ne arată că în atacurile teroriste comise la nivel global covârșitoarea majoritate a victimelor e din lumea musulmană. Cauzele terorismului, ca și acelea ale migrației forțate, sunt mult mai complexe, mai profunde, și trebuie să nu cedăm tentației de a le răspunde doar cu mijloace de forță. Forța este doar un instrument, și nu cel mai important. Soluțiile sunt în principal de natură politică.
Această criză a migrației are și o parte utilă tuturor. Ne arată slăbiciunile, legale și instituționale, și ne invită să regândim atât politicile publice, cât și paradigmele de dezvoltare. Faptul că și terorismul generează migrație nu trebuie să ne facă să uităm că schimbările climaterice, eșecul economic, statele eșuate produc mai mulți migranți decât fenomenul terorist, și vor produce și mai mulți în viitor.
Nu există soluții individuale pentru aceste două fenomene. Este nevoie de un efort concertat al întregii comunități internaționale. Fără el nu se poate. Fiecare stat trebuie să-și asume partea lui de responsabilitate, dar fără ajutorul celorlalți actori statali și al societății civile eforturile lor sunt sortite eșecului.
O ultimă observație: ar fi la fel de greșit să acredităm ideea că prețul pentru mai multă securitate este mai puțină democrație. Tot istoria ne arată că regimurile totalitare nu au fost mai performante în gestionarea celor două fenomene decât regimurile democratice. Dimpotrivă, totalitarismul a generat, la rândul lui, terorism de stat.
Alegerea scopurilor și mijloacelor ne aparține. Cred că suntem suficient de maturi să nu cedăm emoțiilor de moment și să să facem alegerile potrivite, care să răspundă interesului public și nevoilor cetățenilor.