Declarația politică pe care am susținut-o în Senatul României miercuri, 28 februarie 2018.
”Mă văd nevoit să atrag atenția, și de la această tribună, asupra unui fapt pe care l-am semnalat și din poziția de ministru al culturii.
Ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri din 1918, an în care ar trebui să onorăm memoria celor ce au contribuit la realizarea idealului național. Și totuși, pe mulți dintre cei care în urmă cu un secol au îndeplinit cu succes cel mai important obiectiv național, pare că i-am uitat.
Dacă marile proiecte de aniversare se lasă încă așteptate, ceva se poate face cu un efort minim și costuri insignifiante: schimbarea denumirii unor străzi, pentru a reflecta importanța acestui an și, mai ales, pentru a cinsti memoria unor personalități. În locul lor cinstim, spre exemplu, industria. Probabil că ponderea în PIB de aproximativ 23% este motivul pentru care i se aduce un omagiu și la nivelul denumirii străzilor: Acetilenei, Bauxitei, Cimentului, Azotului, Betonierei, Țiglelor, Ecluzei, Vagonului. Pasionații de pescuit sunt și ei fericiți, pentru că ar putea locui pe Undiței, Plutei, Crapului sau Bibanului. O parcurgere a listei cu denumirile străzilor din București te face să te gândești că poate cei care le-au ales n-au trecut niciodată pe Muzelor. Toate acestea se pot îmbunătăți, iar martori ne-ar putea fi locuitorii de pe Perfecționării, colț cu Mânzului, paralelă cu Documentului.
Se apropie ziua de 27 martie, zi în care vom sărbători o sută de ani de la unirea Basarabiei. Și totuși, printre Bauxită, Crapi și Bibani, nu s-a găsit o stradă care să poarte numele lui Pantelimon Halippa, președintele Sfatului Țării care a votat Unirea cu țara în 1918, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia. Nici Iosif Jumanca, Gheorghe Grigorovici, Constantin Titel Petrescu, Ion Clopoțel sau Ion Flueraș nu și-au împrumutat numele unor străzi, asta deși destinele lor sunt legate de momentul Marii Uniri și de progresul României. Dar la ce altceva ne-am aștepta, când până și Iuliu Hossu, cel care a citit maselor adunate la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918 proclamația de Unire a Transilvaniei cu țara, a fost învins de azot și acetilenă. Lui Samoilă Mârza, ”fotograful Unirii”, i se dedică o expoziție și o piesă de teatru chiar duminica aceasta, la Teatrul Național din București, însă edilii Capitalei nu l-au considerat suficient de important încât să îi dedice măcar o intrare, dacă nu o alee.
Iar dacă vom reuși să cinstim astfel memoria celor care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, poate că nu ne vom opri aici și vom continua și cu alte personalități ale culturii și spiritului românesc, care, de asemenea, nu se regăsesc în nomenclatorul străzilor din București, sau ale altor orașe, cum ar fi Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Radu Gorun, Ilie Moscovici, Vlad Georgescu, Mihai Korne, Noel Bernard sau Cicerone Ionițoiu.
Fac astfel un apel către toți edilii din România, ca în Anul Centenarului să identifice acele străzi care ar trebui redenumite și să readucă astfel în atenția publică personalități pe care nicicând n-ar trebui să le uităm. Momentan, lista conține câteva nume, însă ea rămâne deschisă. Dacă în Anul Centenarului Marii Uniri nu vom realiza acest lucru, atunci când?”