De la înființarea sa și până azi, Centrul Național al Cinematografiei nu s-a remarcat prin vreo strategie de dezvoltare a filmului românesc și nici prin crearea unui spațiu cinematografic de înalt nivel în România. Succesele internaționale obținute în ultimul deceniu de autori din țara noastră au avut cel mai adesea în spate nu CNC, așa cum s-ar fi cuvenit, ci producători și finanțatori privați și/ sau sprijin extern. În schimb, an de an, sesiunile de finanțare a filmului românesc organizate, din bani publici, de către acest Centru, au dat naștere unor scandaluri cu acuzații grave, din păcate, niciodată elucidate de cei în drept.
Concomitent, România a devenit o țară fără cinematografe. Practic, în afara sălilor amenajate în mall-uri, nici un cinematograf nou nu s-a deschis în țară, iar vechile cinematografe s-au închis rând pe rând. Cristian Mungiu, laureat cu Palme d’Or la Cannes, număra doar 35 de cinematografe propriu-zise în toată țara, cele mai multe fiind în București.
Nici din spațiul public nu se poate spune că a venit cine știe ce sprijin pentru cinematografie. Dimpotrivă, s-au făcut auzite voci, chiar și în aula Parlamentului, care au condamnat pelicule eminente, multi-premiate pe plan intern și internațional, considerându-le (într-o lectură stalinistă absolut înfricoșătoare) nu niște opere de artă care onorează cultura română, ci niște produse ideologice dăunătoare bunei reputații a învățământului sau societății românești.
În acest context deloc îmbucurător, a survenit o nouă decizie scandaloasă a Comisiei de clasificare a CNC, conform căreia filmul Nymphomaniac, semnat de marele regizor Lars von Trier, laureat al tuturor premiilor cinematografice pe plan mondial, a fost interzis. Mai exact, nu i-a fost permisă difuzarea publică. În țara în care se pot cumpăra reviste pornografice de la orice chioșc, în care micul ecran a devenit un rezervor de trivialitate și pornografie și în care e suficient ca o fată să se dezbrace într-o revistă pentru adulți pentru a deveni vedetă, un film de artă, semnat de unul din marii regizori contemporani, este interzis.
Nu fac o pledoarie pentru viziunea artistică a acestui film. Se prea poate ca el să nu fie o capodoperă. Dar, pe principiul că nu este o capodoperă, se poate interzice orice manifestare a spiritului.
Solicit CNC să revizuiască de urgență atribuțiile și procedurile Comisiei de clasificare, astfel încât să nu mai asistăm la asemenea interdicții inacceptabile într-o democrație.