Mă şi întreb ce este mai grav: faptul că, prin Legea pensiilor, drepturile pensionarilor sunt grav afectate, sau că, în statul român pretins democratic, o iresponsabilă a furat votul în Parlament, atunci când această lege a fost discutată şi, prin fraudă, aprobată.
Cu toată stima faţă de pensionarii afectaţi de votul furat (despre restituirea drepturilor lor, după alegeri, voi discuta pe larg la momentul potrivit), cred că este mult mai grav faptul că, în regimul Băsescu, esenţa democraţiei şi a suveranităţii naţiunii, Parlamentul, a fost transformată într-o marionetă. Şi nu prin insultele prezidenţiale – căci acestea ne spun ceva doar despre calitatea morală şi intelectuală a lui Băsescu –, ci prin acţiunile incalificabile ale însăşi preşedintelui Camerei Deputaţilor, al doilea om în stat, inefabila Roberta Anastase.
Că Parchetul a refuzat urmărirea penală a celei surprinse în flagrant delict de furt de voturi, nu trebui să ne mire: Parchetul e feuda lui Băsescu, iar Băsescu are slăbiciuni pe care le înţelegem, chiar dacă nu le acceptăm. Dar este inacceptabil faptul că Puterea, în loc să o revoce pe dna Anastase, o ţine în scaun de parcă voinţa divină a bătut-o acolo în cuie. Pentru că această insistenţă prăbuşeşte ceva mai mult decât nivelul de trai al celor afectaţi de votul furat de dna Anastase. Ea prăbuşeşte încrederea oamenilor că, prin metode democratice, interesele lor sunt mai bine apărate. Se crează astfel un pat germinativ, foarte periculos pentru democraţie, al tuturor aberaţiilor totalitare.
PDL, împreună cu cârdăşia UDMR-UNPR-minorităţi (şi despre acestea din urmă va trebui să vorbim în curând), este responsabil de subminarea democraţiei româneşti, într-o proporţie care nu a mai fost atinsă din 1989 încoace.