Semne bune pentru sportul românesc

Excepţionala performanţă a echipei noastre feminine de gimnastică, devenită campioană europeană după patru ani, a venit la numai câteva zile după ce Bucureştii s-au aflat, datorită finalei Europa League, în centrul atenţiei planetei fotbalistice. Sunt două semne promiţătoare pentru sportul românesc, care în ultimii ani ne obişnuise cu performanţe tot mai şterse. Sunt, de asemenea, două puncte de plecare pentru viitor.
Arena Naţională este prima construcţie sportivă demnă de numele ei, ridicată după Revoluţie. Chiar dacă în finala Europa League n-a jucat nici o echipă românească, stadionul reprezintă primul pas în această direcţie, căci sport de performanţă nu se poate face fără infrastructură, pe stadioane şi baze sportive ridicate în anii ’50-’80. Pariul primarului Sorin Oprescu a ţinut: Arena Naţională a făcut să se vorbească altfel despre România şi despre Capitala ei, decât s-a vorbit până acum.
Şi mutarea realizată de Victor Ponta, practic prima sa decizie ca premier, şi anume separarea Agentiei Nationale de Sport de Ministerul Educatiei, este binevenită. Nu numai pentru că respectivele domenii sunt diferite şi necesită politici diferite. Ci şi pentru că, după infrastructură, trebuie refăcută baza de selecţie a sportului românesc. Care, în absenţa unor politici de sine-stătătoare, a scăzut îngrijorător. Doar asa de poate reface, prin strategii corespunzătoare, baza de masă şi interesul public pentru practicarea sportului.
Ceremonia de premiere a marilor noastre gimnaste, campioane europene, desfăşurată la Palatul Victoria, a fost mai mult decât un omagiu adus unor performere de excepţie. A fost semnalul că guvernul Ponta şi USL privesc sportul drept obiectiv important al guvernării. Mai ales ca ne aflam in an olimpic. Sănătatea naţiunii, imaginea ei externă, dar şi turismul ca sector economic depind în mare măsură de relansarea sportului românesc, către performanţele cu care eram obişnuiţi cu ani în urmă.