Pe teritoriul României, cursul inferior al Dunării – „Le roi des fleuves de l’Europe” cum l-a numit Napoleon Bonaparte – se desfășoară pe o distanță de 1075 km, între localitățile Baziaș și Sulina. Pe acest traseu se află 20 de orașe importante românești. N-o să înșir lista acestor orașe, ea poate fi găsită în orice atlas geografic. Din perspectiva turismului cultural, toate aceste orașe dețin obiective importante, o mulțime de muzee de istorie, un potențial imens care ar trebui valorificat.
La obiectivele culturale se adaugă balta, vegetația și fauna specifică Luncii Dunării. Pentru cei care își pot rezerva câteva zile de liniște și relaxare, Dunărea oferă multe locuri de agrement cu oportunități pentru pescuit și vânătoare, drumeții, sporturi nautice, plimbări cu vaporașul, cu barca. Mulți scriitori și artiști români au fost fascinați de-a lungul timpului de aceste așezări, de apele Dunării, de vegetația și fauna bălților din lunca fluviului. Printre ei, Mihail Sadoveanu, Panait Istrati, Jean Bart, Mihail Sebastian au scris multe pagini despre tărâmul mirific al Dunării.
Vă propun o croazieră imaginară cu popasuri în câteva dintre cele 20 de orașe importante românești, de la Orșova până la Sulina, pe malul stâng al Dunării. Primul care s-a referit la acest traseu a fost Geo Bogza: „Intrată pe pământurile țării noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunărea o părăsește prin uriașul, somptuosul, mirificul evantai al deltei”.
Fac asta pentru a atrage încă o dată atenția asupra nevoii de a introduce obiective culturale și de patrimoniu într-un circuit coerent, valorificarea lor complexă, întreținerea și protejarea lor, promovarea în țară și în străinătate. Este stranie obsesia multor bucureșteni, spre pildă, pentru Valea Prahovei, când la distanță mai mică de Capitală se află obiective la fel de interesante și de frumoase. Necunoașterea lor îi face pe bucureșteni indiferenți.
Se dezvoltă, nu doar în România, un soi particular de economie, ”economia timpului liber”, în care acest fel de obiective joacă un rol central. Exemplele Franței, Italiei, Spaniei, Greciei, Germaniei, ar trebui să ne inspire și pe noi, pentru că, dincolo de locurile de muncă generate, obligă la reînvierea unor meșteșuguri tradiționale, de care avem nevoie pentru protejarea obiectivelor de patrimoniu.
La nivel național au avut loc numeroase simpozioane privind valorificarea potențialului Dunării în plan economic, al navigației interioare și într-o mai mică măsură turistic.
Majoritatea dezbaterilor legate de turism s-au cantonat la Dunărea de Jos, cu referire in mod special la conservarea Deltei Dunării, cum ar fi Simpozionul pe tema Salvați Delta Dunării.
Amintesc și de Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) – a doua strategie macro-regională a UE, preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltică (adoptată în 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. Un capitol important al acestei strategii se referă la promovarea culturii şi a turismului, a contactelor directe între oameni, în mod special din România şi Bulgaria.
Există de asemenea inițiative locale pentru promovarea turismului cultural, dar nu avem încă o strategie la nivel național.
Beneficiile majore pe care le-ar aduce o strategie la nivel național pentru promovarea turismului cultural la Dunăre, în care să fie implicate ministerele de resort, administrațiile locale și județene, precum și societatea civilă, sunt în primul rând culturale, dar și economice.
Este nevoie de un efort concertat pentru a schimba actuala stare de lucruri. Pentru că trecerea timpului accentuează degradările patrimoniului, plecarea specialiștilor și lipsa forței de muncă specializate. Ar fi necesară o dezbatere în Parlament pe această temă, cu participarea miniștrilor de resort, care să permită o mai bună înțelegere a problemelor și pentru degajarea unor soluții, inclusiv acelea care cer și schimbări legislative. Pentru că ne aflăm în situația în care, în ciuda acestui potențial, navele de croazieră pline de turiști care trec prin dreptul acestor porturi opresc în ele doar în situații de urgență sau, cum este cazul Galațiului, fac escală pentru excursii în Republica Moldova.
Declarație politică pe care am susținut-o în Parlamentul României miercuri, 3 aprilie 2019.